joi, 19 martie 2009

miercuri, 18 martie 2009

..infern


Azi am realizat ca prietenia este un monstru!..cat de falsa poate fi o persoana prin gesturi,prin cuvinte,prin priviri,zambete?..Prietenia este ca apa marii,vine la mal exact cand nu te astepti sa o simti si se retrage tot atat de repede ca o clipire.Prietenul la nevoie se cunoaste si tot la nevoie nu se cunoaste.







Oricum de ceva vreme nu imi dau seama ce se intampla.Parca toti au ceva cu mine si sunt incapabila sa pot face ceva pentru a schimba situatia.


Zi de zi aceeasi rutina si plictiseala.Ma trezesc obosita,plec la scoala obosita,toata ziua obosita evident,aceeasi profesori cicalitori,aceeasi prietenie falsa,aceeasi dragoste si aceeasi eu.


Vreau o schimbare in legatura cu mine si viata mea trista.In jurul meu o galagie infernala,urlete si voci idioate."baaa nu mai scrie pe tabla aia nu vezi ca e stearsa?"..."Hai fata sa-ti spun..oo nici nu stiu cum sa incep..m-am impacat cu bogdan"..si imediat o voce disperata se aude din spatele clasei."Vlaaaad esti poponar ce dracu e cu tine omule?"..[era LoLa]



Asa decurge o zi plina de plictiseala,dezamagiri,note proaste,urlete,injuraturi,priviri,indragostiti,prostie,minciuni si o durere profunda.........................

luni, 9 martie 2009

..intrebari.....


Pentru ca niciodata nu ai inteles nimic din tote framantarile mele,nu ai stiut care este melodia noastra,nu ai stiut ca am poze cu tine si ca nu pot sa le sterg,nu ai vrut niciodata sa ma asculti si sa ma intelegi.nu te vreau. Dar inima asta de ce mai bate ca o nenorocita in pieptul meu.Toti ma tradeaza si stiu asta,dar in tine aveam incredere.Iubirea este explicata in multe cuvinte de neinteles.Nu vreau o definitie,vreau sa o simt.De ce tremur cand te vad,de ce nu pot vorbi atunci cand sunt langa tine si de ce ma transform intr-o rosie doar cand iti vad ochii caprui care ma urmaresc peste tot.?..de ce,de ce,??....nici nu stiu de ce scriu aici,nu stiu de ce am deschis calculatorul,de ce inca ma gandesc la tine,de ce ascult holograf si versurile astea imi rascolesc sufletul."Primavara incepe cu tine,prima ploaie de vara nu tine,prima dragoste nu nu se uita niciodat.."..Tu nu mai iubesti o alta persoana,dar incerci sa-mi frangi aripile de fiecare data cand sunt fericita.De iubire nu poti sa scapi niciodata.Iubirea este peste tot.Se simte in aer,in fiecare persoana.Iubirea te face sa radiezi din cap pana in picioare,sa emani fericire,te face mai puternic,traiesti emotii.A iubii este o arta.

sâmbătă, 7 martie 2009

Romania Te Iubesc!!..





Nimeni nu te intelege,nu primesti atentia nimanui,te simti in plus oriunde si oricand.Doar pentru ca nu esti indeajuns de mare,sa vorbesti liber.Toti gresim si realizam prea tarziu.Am realizat ca am pierdut cateva persoane dragi si nu am putut sa fac nimic.De multe ori auzeai aceeasi replica absurda"Esti prea mica o sa intelegi tu cand te faci mai mare"..am crescut si tot nu inteleg multe lucruri.Nu inteleg de ce oamenii mor atat de devreme,de ce copii sunt abandonati pe strazi sau aruncati la gunoi,de ce realizezi ca iubesti o persoana doar atunci cand o pierzi,de ce regretam,uitam sa zambim,ne uram si ne indragostim mereu de persoane nepotrivite..



Aproape toti la 14 ani erati indragostiti de o fata un baiat.Si era mai frumos,va inroseati,el ii punea flori in banca si ea nu stia..:)..se plimbau in I.O.R si dadeau de mancare ratelor de pe lac si erau fericiti.

Acum atat de usor se cupleaza toti cu toate,pur si simplu ai craci,sani explodati,cur bombat si cam atat.Ca esti prea proasta sa scoti doua vorbe si in plus de asta nici nu prea poti vorbi din cauza buzelor siliconate.Si dragi martalogi nici voi nu stai mai prost de cat aceste "dive de Dorobanti".Esti manelist inrait,ai mertzanu alb si lantu cat mai gros,o burta paroasa care se revarsa din tricou,esti cat se poate de libidinos si dai cu banii fara numar?..perfect atunci va incadrati in limitele penibilului romanesc..
Ochelari de musca,cercelus cu nike in ureche,freza geluita,toale de firma din OBOR si nelipsita curea cu DOLAR sau D&G..

Ha Ha ce frumos este la Bucuresti..
Traim intr-o viata maro si suntem cat se poate de ipocriti..!!

duminică, 1 martie 2009

..fericire..


Azi a zambit.Nu mai facuse asta de multa vreme.In fiecare zi zambea fals.In sufletul ei era furtuna,vedeai asta in ochii ei caprui.Se simtea singura si parasita de toti.Amelie era libera,vroia sa faca o plimbare in aer liber sa-si adune gandurile.Era 11:00.A baut o cafea oribila.Era oribila pentru ca uitase sa puna zahar.A iesit pe usa fara sa o inchida.Nu ii era teama ca cineva ar putea intra.Traia intr-o camaruta mica nu foarte inghesuita.Avea o saltea pe care dormea,o masuta mica din lemn si un fotoliu din catifea rosie.Parea ciudata la prima vedere.Ca stil vestimentar.Purta o rochie viu colorata,bocanci din piele intoarsa,un fular din lana si o caciula in carouri.Acum era trista,singurul ei prieten nu o mai vizitase de multa vreme si relatia dintre ei se racise complet.Il iubea si nu putea sa traiasca fara glumele lui proaste,fara imbratisarile,sarutarile si mangaierile lui.Era un baiat simplu dar pentru ea foarte special.A ajuns in parc si ii veneau in minte toate momentele petrecute alaturi de Frank.Ochii ii sclipeau si erau plini de lacrimi.Pana si banca pe care se asezase acum ii aducea aminte de el.La prima intalnire au stat pe banca verde din fata lacului.Cu rabdare si-a scos o tigara din gentuta crosetata,a rulat-o usor intre degete iar apoi a aprins-o..Nu se simtea bine.Avea nevoie de o imbratisare.Nu stia,sa il caute si sa ii spuna cat de mult il iubeste si ca nu poate sa traiasca fara el?.Se lasa pe spate si privi cerul.Ce mult vroia sa zboare si sa se simta libera.Se plimba putin pentru a se calma.Trebuia sa ia o hotarare.Il suna sau....DA!..doar cat ii forma numarul si imaginea lui ii aparea in fata ochilor.Avea telefonul inchis.Mai avea o varianta sa il gaseasca.Sora lui care locuia langa el si stia mereu unde se afla,ce face si cu cine.A sunat-o si cu o voce tremurata intreba ce face Frank.Amelie inchise telefonul si incepu sa planga in hohote.Frank era in gara trebuia sa plece din oras pentru o perioada de timp.Era speriata,dezamagita,obosita,plansa si nu realiza ce se intampla.A plecat intr-un suflet spre gara si era sigura ca nu o sa il gaseasca acolo.Frank isi cumpara biletul si astepta pe o banca avand o stare de neliniste.Se gandea la ea.Cum o sa traiasca stiind ca nici macar nu i-a spus ca va pleca..Amelie alerga,nu putea sa mai respire din cauza fularului ce i se incolacise in jurul gatului.Il zarise,zambea.Frank era cu spatele cu gandul total in alta parte.Cazuta la picioarele lui,cu lacrimi in ochi si rugandu-l sa nu plece.El nu stia ce sa spuna,o iubea dar acum era speriat.Cum stia de el,cum a ajuns acolo,de ce plange??..Cu ultimile puteri il strangea in brate.Frank o privea speriat,cu un zambet de copil care tocmai primise o bicicleta in dar.Nu se satura sa o priveasca.Acum plangeau impreuna.El statea cu barbia in parul ei ciufulit.Erau plini de muci dar fericiti.Frank o asigura ca o sa le fie bine si ca s-a comportat ca un copil.Ea ii atinse buzele si ii spuse sa taca.Il saruta ca prima oara.Au mai stat putin imbratisati iar apoi au plecat indreptandu-se spre nicaieri..

sâmbătă, 28 februarie 2009

..stiu cine sunt














































Nici nu sunt ce sunt de fapt ..